Gallery

Francisc: “Cumva, tot am scapat de cea mai aglomerata zi”!

Asa, de buna dimineata, ne-am trezit cu cel mai bun prieten al lui Francisc la usa. A inceput sa-i placa la noi! Prima data a  venit cu o fiinta umana, bipeda, un vecin de-al lui, cu care s-a si intors apoi acasa, insa i-a cazut cafeteria noastra cu tronc. Si probabil ca si Francisc. S-au imprietenit ei cumva. Acum, si-a facut un obicei sa vina in vizita. Nimeni nu stie cum traverseaza singur strada.

In fine. A venit, a papat tot (deci a fost cuminte!), pe urma a inceput sa se scalimbaie la usa, in speranta ca se va trezi si Francisc si va iesi sa-l vada.

Francisc, insa, fiind un ursulet cuminte (si el!), dormea dus. Tot am incercat sa-l trezim, insa daca doarme adinc, nu prea sint sanse.

Am incercat sa imbunam catelul, sa-i spunem ca Francisc nu se trezeste chiar asa devreme, dar degeaba. N-aveai cu cine discuta. Asa ca, am zis ca e momentul sa ne implicam!

Intre timp, desigur, cei care tinjeau dupa o cafea buna asigurau decorul pentru aceasta mitica incordoare de a-l trezi pe ursulet.

Cel mai mult si mai mult, lui Francisc ii place sa fie trezit cu un cintecel. Abia pe urma se poate el gindi la ceai sau cafea, ba uneori chiar un cacao cu lapte. Deci, iata cam pe ce muzica  s-a trezit Francisc!

Pina ce ne-am indeletnicit noi cu ritualul de trezire, ce sa vezi, catelul s-a plictisit si a plecat. In schimb, au venit cei cu vitrina de inghetata, au plecat cei cu vitrina de inghetata. Au mai venit citiva musterii. I-am povestit lui Francisc, dar cum era proaspat trezit din somn, nu-i foarte sigur ca a si inteles despre ce era vorba. A tot mormait ca are nevoie de aer, ca de mult tot astepta sa vina primavara, si numai ce l-am vazut ca si-a scos un scaunel si s-a pus in fata. A stat ore in sir, ca o baba pe lavita si s-a uitat dupa oameni. Pur si simplu. Ba inca pe unii i-a si trimis frumos inauntru ca sa-si cumpere bunatati. Latte Machiato, croissant cu cioco…

In cele din urma, se pare ca Francisc a atipit nitel. Chiar acolo, afara, si asta pentru ca era asa o tihna medievala, razele soarelui se plimbau in voie pe spatele lui,  iar lumea, vazind asta, parca a inceput sa umble pe virfuri ca sa nu-l trezeasca. Ce anume a visat Francisc, habar nu avem. Ca putea sa viseze si War Horse, de la un capat la altul, cu decernarea Oscarurilor cu tot, dupa cit a dorimit!

Intre timp, lumea intra si iesea, care cu un fresh de portocale, care cu o briosa, se uitau la Francisc si zimbeau. “E obosit” – glumeau alti trecatori.

Pina si catelul din vecini a venit ca sa mai rontaie citeva concentrate din fata usii. S-a mirat ca Francisc doarme din nou, In cele din urma a venit si Boby, si s-a amuzat si el de Francisc.

Ce sa-i faci? Greu cu primavara asta. Deci, pina cind s-a mai intins nitel Francisc, pina cind a mijit ochisorii, a mai trecut ceva timp. Si, conform obiceiului, a inceput sa mormaie si sa ceara “ceva bun”. Si cum ar putea cineva sa-l refuze?

Deci, pina ce Francisc si-a savurat canita cu ciocolata calda, Boby a tot mesterit si pe cind, intr-un final, Francisc a decis sa se mute inauntru, ce sa vezi, mai aparuse ceva nou de care sa se mire Francisc!

Ca atare, si-a ridicat incet-incet ochisorii si pe urma a spus: “Ce frumos ati facut deasupra usii”!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s