Gallery

O portie generoasa de… “toate alea” (de ris)

Primavara, dar mai ales luna aprilie, vine cu tot felul de lucruri bune. Din care poti trage fel de fel de invataminte. Sa vedem daca ghiceste cineva ce avem aici! Ce “Primavara cafenelelor“? Aia e “vax albina”.

Da. Este vorba despre mine, Francisc, si despre o tanti care a venit la mine in vizita.

N-a venit cu miinile goale. A venit cu plasele. Cadouturi? – m-am intrebat imediat. Sigur ca da. Pentru mine! Asta da bucurie! Imi plac cadourile!

Vreo doua sacose de… bucurie spirituala! Poezii religioase. Si inca pentru mine! Toate? Toate-toate.

Timp… sigur, era din belsug. Si poezii erau din belsug! Si cit belsug!

Pe vremuri, poezie se chema ceea ce scria Francois Villon, Arthur Rimbaud, Allen Ginsberg, Lucian Blaga, Nichita Stanescu, ca sa nu stam sa ne foarte gindim la altii. Numai ca, vremea lor a cam trecut, pesemne. Poezia trebuie c-a evoluat mult.

Si, dupa toate semnele, poezie inseamna astazi cu totul si cu totul altceva. Puteti crede? Nu ca s-ar omori multa lume cu versurile. Ati auzit de Sumako Fukao? Mare poet japonez. Asta fiind situatia, ideea era sa ma prefac ca-l ascult cu luare aminte tocmai pe Fukao, in dulcele grai nipon, din care intelegi la fel de multe pe cite revarsau bonom sacosele “cadou”.

Deci, precum grait-a Psaltirea in versuri a Mitropolitului Dosofteiu, “acolo sezum si plinsem“, ori poate eram doar  patrunsi cu totii de atita  mirabila imperechere de silabe si de vorbe.

Acuma sint mai bine.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s