Gallery

Francisc si cadoul lui Ibrahim. Mustapha Ibrahim

Poate nu stiati, dar Francisc a fost plecat in vacanta. Citeva zile, doar. S-a dus la mare sa se mai racoreasca si el. Nu-i usor cu blana pe caldura asta. Dar, oricit de departe s-ar fi dus el, s-a gindit numai si numai la Francesca. Si la prietenii lui de acasa. Asa stind lucrurile, de ce sa ne mai miram ca a batut in lung si-n lat bazaruri si dughene ca sa se intoarca cu ceva absolut deosebit. Ca de obicei, despre lucrurile bune a auzit in strada, anume de la niste papagali cu care s-a imprietenit repede.

I-au spus papagalii, aproape in cor, despre dugheana fermecata a lui Ibrahim. Mustafa Ibrahim. Il mai tineti minte?

.

Deci, avea sa afle Francisc, Ibrahim are o dugheana cu tot felul de bibilube, care mai de care mai dragalase si mai inutile, exact pe partea cu umbra a bazarului. Buna treaba! S-a si pornit Francisc intr-acolo repejor. N-a fost tare greu sa gaseasca locul. Dugheana era exact asa cum a fost descrisa. De altfel, iat-o si fotografiata de Francisc!

Dupa cum i s-a spus lui Francisc, Ibrahim era mare mester si faurea tot felul de lucrusoare din cupru. Meseria, deh, bratara de aur! Chiar daca lucrusoarele sint din cupru. Iar Ibrahim, e mindru nevoie mare de ceea ce face cu miinile lui.

A gasit Francisc aici exact ce-si dorea mai mult si mai mult! Anume, ibric si canite si zaharnita si toate cele trebuincioase pentru cafea la ibric. De ce i s-a facut dor lui Francisc tocmai de cafea la ibric, nu vom afla, poate, niciodata. Caldura o fi de vina?

Deci, ca sa n-o mai lungim in mod inutil, Ibrahim a prins mare drag de Francisc, cum si Francisc l-a indragit pe Ibrahim. Ca atare, Francisc s-a gindit sa aduca la Francesca toate cele necesare pentru a degusta o cafea buna la ibric. Pina si cafeaua a ales-o cu grija.

Ei bine, daca pina aici lucrurile erau oarecum limpezi, din acest punct treburile devin complicate rau de tot! Cica, Ibrahim i-ar fi aratat lui Francisc un ibric fermecat din care cafeaua curge etern, niciodata nu se termina, niciodata nu se raceste. Daca traiam pe vremea Seherezadei, poate ca am fi crezut ca un ibric se apuca sa se incline si sa umple la nesfirsit o cana cu cafea. In fine, asa arata treaba in dugheana lui Ibrahim:

Acuma, ori ca Francisc e mitoman de nu se poate, ori ca a reusit sa-l convinga pe Ibrahim sa renunte la ibricul fermecat, iar acum toate astea le gasiti si la Francesca… Francisc spune ca e un cadou din partea lui Ibrahim. Ibrahim zice ca i-ar fi dat cadou lui Francisc doar doua lingurite. Mai poti sa stii? Ca sa va convingeti, trebuie sa veniti la Francesca si sa vedeti cu ochii vostri.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s