Adevarul e ca Mircea Toma nu mai putea trai fara Francisc

Ce poate fi mai induiosator, ce-ti rupe mai tare inima, daca nu tandretea in starea ei pura! Pentru Francisc, uite ca sint oameni care se pun pe drum si vin la Cluj! Si cum sa n-o faca? Iar noi, ne bucuram de bucuria lor. Pai ce sa facem? Stia deja toata lumea ca Mircea trebuie sa ajunga cumva la Cluj, nu de alta, dar afara de Francisc mai are o mare dragoste: liceul Racovita. Daca il vede ca e tot la locul lui, ca nici n-a fugit in lume cu vreo scoala generala mai tinara si mai focoasa, nici n-a incaruntit, ci se tine bine, parca mai usor trece peste un an chinuitor pe malurile Dimbovitei.

Deci, nu mai era chip sa se amine lucrurile. Francisc era tot mai agitat, simtea ca pluteste ceva in aer, in privinta lui Mircea nu comentam, dar el e mai agitat de felul lui. Zboara, calatoreste, fuge. E greu de prins. Dar, in cele din urma a ajuns. Tare s-a mai bucurat Francisc! Cam asa cum te bucuri de intoarcerea fiului ratacitor! Ar fi taiat bobul de cafea al mai gras, dar orele erau deja tirzii si nu prea era cazul. Asa ca, s-au privit in ochi, s-au asezat si-au povestit frumos. Un timp. Dupa aia a sunat telefonul…

Teme uimitoare s-au abordat, totusi, la Francesca, iar alocutiunile pline de miez ricosau de colo-colo. S-a discutat despre persistenta nechezolului in memoria colectiva, incidenta consumului de vin la populatiile romanice, s-a facut un excurs si asupra misterelor bucatariei tailandeze din Capitala, insa nici temele electorale n-au ramas nedezbatute. Iar concluzia avea sa duca (din nou) catre Liceul Racovita. “Candidatii de azi sint cum erau repetentii de odinioara de la Racovita“. Noa, dixit. Si, cum se intimpla adesea cind oamenii mari isi dau drumul la gura de fata cu cei mici, Francisc a tras singur concluzia ca din toamna vrea si el la Racovita…

Afro-bule, dansuri si prajituri

Abia regasita Europa e un mizilic! Un spatiu trist, impartit intre malluri si joburi. Un soi de vid, si asta oarecum gol si pe de-asupra gaurit in mijloc. Clar? Viata adevarata are ritmuri “afro”. Mai exact afro-braziliene. Relaxarea preferata, la fel de cosmopolita, se cheama Capoeira Angola. Adica “arta braziliana de lupta, dans si joaca”, ce se preda pentru modica suma de 40 de lei pe zi. Cred ca am picat tocmai la balul de absolvire!

 

In fine, daca nu va plac tobele, nici mersu’ leganatu, dar aveti macar o frizura “afro”, e in regula, putem discuta despre baloane de sapun! Si ce baloane! Grandomanice! De se sperie pudelul doamnei ce sta lipita de perete.

Desi… din pacate, chiar exista si o vaianta occidentala, postindustriala, consumerista, decadenta in materie! Iata!

 

Dar, intorcindu-ne la ale noastre, mai afro, ca sa fim in ton cu muzica, cu dansul, moda si chiar cu bunele maniere de azi,  am inventat si noi checul afro, mai precis chiar checul somalez! Mic si dragut. Stiti doar ca somalezii prefera chestiile usoare, nu vor sa-si ingreuneze inutil digestia.

Iar daca mai exista si hapsini pe lumea asta, si chiar nu apreciaza noile stiluri de viata, pai le putem atine calea cu odioasa noastra tarta cu mere si nuci. Puteti bate toba cit vreti: aici zace caloria de aur!

Si ca sa nu existe dubii, da, ne putem scalda si in cioco! Ne-am luat fintina de ciocolata! Spre deosebire de pretioasele  investitii ale primariei, la asta – a noastra, melodiile ii cam lipsesc. Dar suplinim destul de bine aceasta impardonabila absenta cu ritmurile tribale de afara, chiar daca nu in fiecare zi. Si, ca sa fim cinstiti, decit sa ne scaldam noi in cioco, nu mai bine tavalim niste capsuni si by request le tragem si-o rochita din frisca?

Dar de unde credeti ca vin boabele de cacao? Pai tocmai din Coasta de Fildes, Ghana, Nigeria, Brazilia… E o chestie afro-braziliana pina si asta.

Am descoperit de ce se ingrasa Francisc – IMAGINE DOCUMENT

 

Pai, da! Adica fetele vin si isi cumpara cupcakes, iar la iesire sta Francisc. Cuminte, rabdator, zimbitor. Cum face, cum nu face, stim si noi? Fapt e ca in ultima vreme a inceput sa cam faca burtica. Mare smecher!

Fara numar! De la nasu’ Francisc!

Inca de dimineata, desi dimineata de weekend, Francisc s-a pus in usa ca sa-si intimpine musteriii! A decis el sa faca vinzari record! Cel putin, noi asa am crezut. Ne-am si gindit pe data ca, iata, asa arata un ursulet cuminte care a dormit bine si se trezeste devreme si plin de voiosie. Asa ca, parca nevrind sa ne contrazica, Francisc s-a pus pe treaba. Organizat. A zis ca prima data trebuie “sa ne scapam“de tot ce contine crema de cioco. Asa a si facut. “Ne-a scapat”. Stie, pesemne, ca daca ii vede cineva mutrita si daca il mai si aude pronuntind cuvintul magic “cioco” nu are de ales! Ne-am gindit noi.

Ce sa vezi? Pe masura ce mormaia el catre trecatoi, tot asa ii dispareau de pe tavita bunataurile. Totul parea in buna ordine.

Nici n-a terminat bine povestea cu “cioco“, ca Francisc a si inceput sa mormaie ca ii trebuie “tavita nr.5“. Dar oare apucase sa ne spuna despre asta ceva inainte? Nici vorba! Asa ca, nimeni n-a stiut despre ce tavita tot povesteste Francisc. Sau o fi altceva, ca doara sint atitea produse care poarta in denumire si cifre: Chanel5, de exemplu. Apoi, Old no.7, sau Street 8 si tot asa.

Plus ca nimeni nu pricepea de unde atita graba! Dar Francisc tot insista, si dupa vreo citeva incercari nereusite de a-l smulge din usa, am reusit sa-l ducem totusi inauntru si sa-l asezam pe un scaun. Si sa-l descoasem.

Ei bine, n-o sa va vina sa credeti! Francisc a tras cu urechea pe afara si a auzit ca mai tirziu va veni o mireasa si s-a gindit el ca pina atunci sa-si termine toate trebusoarele ce le-avea in minte ca sa poata sa participe si el.

Asa incit, iarasi a inceput sa mormaie despre ‘tava 5“.

Dupa indelungi cercetari am inteles despre ce era vorba! Numai ca, a urmat, la foarte scurt timp dupa asta, ”tava 7“. Doamne, ne-am zis, s-a prapadit creierasul ursuletului! Ce ne facem? Lui Francisc ii trebuiau toate!

Nici nu s-a ispravit bine povestea cu “tava 7” ca a si inceput cu “tava 9” si lucrurile pareau s-o ia intr-un crescendo greu de stavilit! Ce mai putea urma? Numarul 11?

Inainte sa putem noi sa pricepem ce se intimpla de fapt, Francisc a si inceput sa se uite in oglinda si sa-si tot aranjeze cravata, sa-si netezeasca motul, ma rog, sa se ferchezuiasca. Abia atunci s-a observat ca nu prea mai avem nimic pe tavite. Ne-a linistit, insa, Francisc. Le-a schimbat pe inimioare.  Si cu inimioarele ce vrei sa faci, Francisc?

Eh, n-a mai apucat sa ne zica, dar am inteles si singuri. Ei bine, n-am facut averi nici azi. Si nici Francisc n-a batut vreun record la vinzari. In schimb, i-a facut ochi dulci unei mirese si apoi a topait fericit toata seara povestind ca de acum, ca a vazut mireasa, va fi foarte norocos. Sau poate il inchiriem ca sa fie nas. Ne mai gindim.

Francesca, partener TEDx Eroilor

TEDx este un program de evenimente locale, organizate independent care aduce impreuna oameni pentru a crea o experienta asemeni evenimentelor TED. La un eveniment TEDx, materiale video si discursuri live sunt combinate pentru a starni discutii si schimbari in viata unui grup restrans de oameni. Aceste evenimente locale, independente sunt denumite generic TEDx, unde x =eveniment TED organizat independent. Conferinta TED ghideaza un program TEDx, dar asemeni TEDxEroilor, aceste evenimente sunt independente.

Evenimentul are loc la Cinema Victoria, iar aici gasiti lista celor care vor lua cuvintul.

Sintem siguri ca vor fi spuse lucruri cit se poate de destepte si de interesante, sintem siguri ca vorbitorii vor avea mesajele cele mai inspirate. La fel, cei din sala, putem garanta, vor fi numai ochi si urechi! Nu vor pierde nici o silaba din ceea ce se spune acolo. Nimeni nu va atipi. Chiar vreti sa va spunem de unde stim asta? Nu, nu de la organizatori, nici de pe siteul TEDx Eroilor.

Stim, pentru ca cei de acolo beau cea mai buna cafea din Cluj! Noi o asiguram si partenerii nostri de la Segafredo. Este cafeaua de la Francesca.

O veste proasta? Nuuuuu! Buna (si nebuna)

Vestea proasta ar fi ca s-au terminat toate. Cred ca veti intelege de ce. Asa aratau! Si erau bune. Pe bune! Si s-au terminat…  Exista, desigur, si o veste buna. Am comandat altele. Si astea vor fi bune. La fel de bune. Dar nu foarte multe. Si-apoi, sa fim seriosi! Nici nu e nevoie de prea multe. Cite ati putea papa cu o cafea sau cu un ceai bun? Maximum cite doua am vazut ca ia lumea. Dar stiti cum se fac? Iata reteta:

Si-acu, sa vedem problema si altfel! De exemplu ce ziceti de ceva care sa le ajute sa alunece pe git? Un ice tea? Un siropel? Un “traffic light”, o limonada? Sau Cafe Frappe? Ori Latte Macchiato?

Cam asta ar fi povestea. Cind si daca va simtiti in stare… Nu-i musai. In fond, si Francisc se bucura de ele. Dar, ca veni vorba despre Francisc, iata ce am gasit special pentru el!

Clar! O sa spuneti ca n-ati putea minca panda, ca e prea dragut. Ca lumea e cam nebuna. Inca n-ati vazut nimic! Nu va hazardati! Asa, off the record va putem arata ce inseamna cineva cu adevarat dus cu pluta. Ce ziceti de “Imagine There’s No Pizza” si pina ce va lasati cuprinsi de minunata melodie, imaginati-va si ca daca nu va grabiti… theres no cupcakes… it’s easy if you try…

Donuts-Dunkaccino vs. Francesca-Piersicino

Pentru inceput, priviti chestia asta! Incredibil.

Asa. Acu, daca dorim si noi o reclama cam pentru acelasi lucru, la Cluj, oare trebuie sa-l punem pe Florin Piersic sa bage un rap cu Sisu si Puya?